Mindfulness – sau cum să îți schimbi viața prin tine însuți

„Ești cu mult, mult mai complex, mai nuanțat și mai multidimensional decât ceea ce crezi despre tine, decât povestea ta.” – Jon Kabat-Zinn

 

Luptele pe care oamenii le duc astăzi sunt diferite de cele ale predecesorilor noștri, chiar și față de cele pe care le-au dus părinții sau bunicii noștri. Avem, în mare parte, siguranță fizică, avem acces la oportunități și la educație și ne putem dezvolta foarte mult, dar suntem totuși opriți sau încetiniți de alte frici. În mintea unui om măcinat de temeri, anxietatea își face încet, dar sigur loc, iar progresul acelui om este afectat căci toate aspectele vieții sale au de suferit.

Anxietatea și depresia duc apoi la probleme mai complicate și greu de gestionat. Acestea două fac parte din spectrul tulburărilor mintale pe care le-am abordat pe blog, dar care pot fi depășite. Există, totuși, metode prin care oamenii pot să scape de frici, să fie mai atenți la ei înșiși și să trăiască în prezent, bucurându-se de ce au deja, fără să se blameze pentru ce li s-a întâmplat în trecut sau să se îngrijoreze pentru lucruri asupra cărora nu au controlul.

Una dintre ele este chiar mindfulness, o practică budistă cu vechi rădăcini în istorie care pune accent pe găsirea propriilor forțe pentru rezolvarea problemelor. Tehnicile de atenție budiste au la bază meditația și atenția la respirație. Aceste practici presupun un discernământ dobândit în mod gradual, dar profund intelectual, prin care pui sub percepție directă trăirile corporale, sentimentale și conștiința.

Cum poate această practică să te ajute să depășești obstacolele care-ți stau în față, și cum poți accesa lumea cunoașterii de sine, îți vom răspunde prin aceste întrebări.

 

Ce este tehnica mindfulness?

Deghizat în numeroase forme, mindfulness-ul poate fi cu greu înțeles dacă nu este practicat. Ea este tehnica ce le permite oamenilor să fie conștienți de locul în care sunt, de ce anume fac, care le permite să fie pe deplin prezenți și îi face să scape de greutatea acțiunilor cotidiene.  Această tehnică este impregnată în fiecare dintre noi, însă nu stă la suprafață, ci trebuie să dobândim unelte necesare pentru a o accesa. 

Desigur, chiar dacă poate părea de la sine înțeles faptul că suntem conectați la realitatea spațiului și a timpului,există momente în viață în care pierdem legătura cu corpul iar gândurile negative le suprimă complet pe cele pozitive. Nu te-ai găsit niciodată în postura în care mintea ta a fugit la cele mai întunecate gânduri în timp ce făceai altceva – poate erai la școală, acasă, cu familia sau chiar în timpul serviciului. Mulți oameni se gândesc mult la greșeli și la cât de înfricoșător este viitorul și cât de nepregătiți sunt pentru el. 

Tehnica de mindfulness poate ajuta oamenii care sunt copleșiți de astfel de gânduri să facă pace cu ei înșiși, să se întoarcă la prezent, să găsească resurse chiar în interiorul lor și să fie mai rezilienți la gândurile negative. 

Sunt persoane care pur și simplu știu să intre în această stare de serenitate, dar majoritatea nu pot să o facă fără să încerce în mod conștient. Meditația, mersul pe jos, practicarea unui sport sau a yoga sunt doar câteva tehnici de mindfulness.

 

Ce trebuie să știi despre mindfulness

Jon Kabat-Zinn, creatorul programului Mindfulness-Based Stress Reduction și autorul volumului Wherever You Go spunea: „Mindfulness înseamnă un nou mod de viață în relație cu tine însuți, un mod de viață catalitic, vindecător și în care nu te oprești niciodată din învățare. Transformarea apare atunci când înțelegi că tu nu te reduci la suma gândurilor tale despre tine. Ești cu mult, mult mai complex, mai nuanțat și mai multidimensional decât ceea ce crezi despre tine, decât povestea ta.” 

Plecând de la aceste cuvinte, putem să explicăm mai bine acest concept multifațetat: 

  • Tehnica mindfulness-ului nu este obscură, nici exotică și nici măcar greu practicabilă. Poate ai practicat deja intuitiv, însă nu știi că ai făcut-o pentru că nu i-ai dat o denumire;
  • Mindulness-ul nu îți cere să te schimbi. Ori de câte ori ai încercat să te lupți cu firea ta, lucrurile au eșuat. Această tehnică te învață cum să te descurci cu tine și cultivă ce e mai bun în interiorul tău;
  • Este un mod de a trăi.  Mindfulness este mai mult decât o simplă practică. El duce conștientizare și grijă în tot ceea ce faci – și reduce stresul inutil. Dacă reușești să reduci chiar și puțin din greutățile care îți apasă umerii, viața devine mai bună;
  • Mindfulness-ul aduce răspunsuri. În timp ce ne navigăm de complexitatea și incertitudinea crescândă a vieții cotidiene, meditația poate conduce la răspunsuri eficiente la probleme aparent intransigente.

 

Fiind un tip de meditație, această tehnică nu caută să aducă beneficii materiale, ci doar unele spiritualeprin care să creezi o uniune între trup și minte. Când oamenii sunt conștienți reușesc să își răspundă la întrebări și să elimine astfel stresul inutil, ajung să își îmbunătățească performanța, să fie mai receptivi și sensibili la conversațiile propriei minți și la bunăstarea celorlați.

Meditația mindfulness oferă un moment în care oamenii pot să suspende judecata și să dezlănțuie curiozitatea naturală cu privire la funcționarea minții, abordând experiența cu căldură și bunătate – față de ei înșiși și de ceilalți.

 

Când meditația întâlnește știința

Creierul, mașinăria supremă care reglează întreaga activitate a corpului uman este cel în care stau toate răspunsurile ce țin de mindfulness și practica meditației. Un om are, de regulă, între 80 și 100 miliarde de neuroni care comunică între ei prin intermediul sinapselor. Neuroștiința încă încearcă să descifreze c implicațiile are mindfulness-ului asupra creierului. Până acum a fost atins doar vârful icebergului, dar multe studii au potențialul să arate o imagine mai clară în viitor.

În prezent cele mai relevante studii care susțin o legătură între practicarea mindfulness și reducerea stresului și terapia cognitivă pe bază de atenție au fost făcute de Jon Kabat-Zinn și colegii său de la Medical Center al Universității din Massachusetts.

Practicarea mindfulness ajută la atenuarea stresului, anxietății, depresiei și durerilor cronice prin combinarea unor tehnici de meditație cu abilitățile comportamentale cognitive și mișcarea.  Pe de altă parte, terapia cognitivă ajută oamenii să își schimbe gândurile neproductive. Această terapie folosește tehnici psihologice care îi ajută pe oameni să înțeleagă mai bine corelația dintre modul cum funcționează mintea și tulburările de dispoziție. Odată ce ei ajung să vadă conexiunea, pot să vină cu un răspuns adecvat.

Terapia cognitivă conține cultivarea conștientizării printr-o practică de mindfulness. Crearea unui cadru care pune accent pe lipsa efortului, acceptare și interes autentic pentru experiență este un proces care te ajută să îți dezvălui propria vulnerabilitate. De obicei, practicile terapiei cognitive sunt facilitate prin dialog, reflecție, exerciții de grup.

 

Dar cum ajută concret mindfulness-ul creierul? Ei bine, răspunsul stă în neuroplasticitatea creierului, abilitatea care îi permite creierului să facă și să își refacă conexiunile între neuroni de-a lungul vieții. Practicarea meditației poate să sporească rezistența și să îi dea creierului mai multe resurse. 

Sara Lazar, cercetător neurolog la Harvard, studiază cu ajutorul tehnologiei RMN schimbările de la nivelul creierului în timpul meditației și a yoga. Datele studiilor sale au arătat că mindulness-ul a ajutat la creșterea volumului creierului în 4 regiuni, printre care hipocampul și joncțiunea temporoparietală.

Hipocampul este o structură a creierului în formă de căluț de mare. Acesta este responsabil pentru reglarea emoțiilor, orientarea spațială, învățarea și stocarea amintirilor. Joncțiunea temporoparietală este zona creierului în care lobii parietali se întâlnesc cu zona temporală. Această zonă a creierului este responsabilă de empatie și compasiune. Rezultatele studiului au arătat, de asemenea, că amigdala a scăzut ceea ce înseamnă și că „the fight or flight response”, reacția la amenințări, a scăzut. Cu cât amigdala devine mai mică, cu atât oamenii reacționează mai bine la stres.

 

Cum să practici corect mindfulness

O primă etapă este cea a înțelegerii mindfulness-ului și pe aceasta ai parcurs-o. Iată și cum să o practici dacă ești novice:

Ia loc. Indiferent pe ce ești așezat – un scaun, o pernă de meditație, o bancă în parc – găsește un loc stabil și solid, dar nu sta cocoțat sau sau sprijinit de perete ori pe spate.

Dacă stai pe podea, încrucișează-ți picioarele precum în posturile sfert de lotus, jumătate de lotus, lotus sau Vajrasana, și relaxează-te.

Dacă stai pe un scaun, este bine dacă fundul atinge podeaua cu picioarele și stai confortabile. Coloana vertebrală ar trebui să aibă o curbură naturală, iar capul și umerii să se odihnească deasupra vertebrelor. 

Situează-ți brațele paralel cu partea superioară a corpului și apoi lasă-ți mâinile să cadă pe vârfurile picioarelor. Întinde mâinile până unde te simți confortabil, nici prea mult, nici prea puțin. 

Lasă-ți puțin bărbia și lasă-ți privirea să cadă ușor în jos. Poți lăsa pleoapele să coboare. Dacă simțiți nevoia, este posibil să le cobori complet, dar nu este necesar să închizi ochii când meditezi. Poți pur și simplu să lași ceea ce apare în fața ochilor tăi acolo, fără a te concentra asupra locului.

 

Fii acolo câteva clipe. Relaxează-te. Inspiră și expiră adânc timp de 1 minut. Gândește-te la ce ți s-a întâmplat de-a lungul zilei și la ce te așteaptă. Lasă-ți mintea să cutreiere și stai curios. Dacă gândurile devin obositoare, respiră din nou adânc. Continuă-ți apoi ziua. Întoarce-te la meditație ori de câte ori simți nevoia și învață să fii cu tine însuți mult mai des. 

Chiar dacă la început s-ar putea să nu îi simți  intensitatea sau că ai intrat într-o stare de  relaxare, cu timpul vei învăța că exercițiul își va spune cuvântul. Fii perseverent, practică meditația zilnic.

Nu îți crea așteptări nerealiste. Rezultatele nu se vor vedea după o săptămână, ci după mai mult timp. Nu pune presiune, ci doar observă și relaxează-te.

 

Mindfulness și teatrul senzorial labirint

„Suntem ceea ce facem în mod repetat. Excelenţa, prin urmare, nu este un act, ci o obişnuinţă”, spunea Aristotel cu mai multe de 2000 de ani în urmă. Ce putem reține din vorbele filozofului grec? Cu cât ne antrenăm mai mult mintea și ne-o aliniem la dorințele noastre, cu atât avem mai multe șanse să devenim versiunile pe care ni le dorim. 

Practicând mindfulness-ul, ne schimbăm gândurile și comportamentele, consolidăm sinapsele creierului și ajutăm la neuroplasticitate. Meditația are potențialul să influențeze funcționalitatea creierului, structura și modele sale de gândire.

Dar care este legătura dintre meditație și teatrul senzorial? Acestea două se întrepătrund și folosesc tehnici similare. Ambele au în comun o incursiune în propriile amintiri, gânduri și o reglare a emoțiilor. 

Inspirat de „Poetica simțurilor” a lui Enrique Vargas, Iwan Brioc, creatorul teatrului senzorial labirint, a gândit acest  tip de experiență ca să le permită oamenilor să pășească într-un labirint întunecat tridimensional. El presupune multe obstacole atât fizice, dar și emoționale, precum și întâlniri ce declanșează amintiri senzoriale. Construcțiile clasice precum spațiul și timpul nu își mai găsesc locul în acest concept, ci totul este înlocuit de memorie și de imaginație. Fiecare persoană privește experiența prin „lentilele sale”.

Labirintul are dublu sens în această formă de teatru. Nu doar că spectacolul propriu-zis se joacă într-un labirint dar, o dată cu parcurgerea fizică a traseului, spectatorul trece prin diverse stări emoționale, călătorind astfel printr-un labirint spre sine însuşi. 

Teatrul senzorial abordează conștientul și inconștientul, fiecare cu rolul său. Inconștientul le arată persoanelor care practică teatrul senzorial că există anumite trăsături pe care le posedă, pattern-uri nedeslușite înainte, emoții nebănuite sau o rezistență și tărie cu totul străină anterior prin care îi ajută să se descopere așa cum nu au mai făcut-o până în acel punct. Uneori acestora li se clarifică anumite întrebări în timp ce alteori apar unele noi, care vor trebui și ele adresate. Dar totul merge în direcția unei mai bune cunoașteri de sine.

Astfel, atât meditația, cât și teatrul senzorial au scopul de a aduce liniștea interioară și de a face uz de resursele interne pentru a ajunge la ea. 

 

Sunt multe alte teme conexe care te vor ajuta să înțelegi cum să îți pacea interioară și echilibrul. Sub umbrela blogului nostru, am lansat o serie de materiale informative despre sănătatea mintală, mindfulness, stima de sine sau terapia prin artă. Citește despre toate aceste subiecte, dar și despre proiectul pe care îl derulăm în prezent, „Changing Perspective”. În cadrul acestuia căutăm să le oferim celor 30 de copii experiențe care să spargă bariere uneori greu de trecut în lipsa unui ajutor specializat. Ne folosim de metode de art-terapie, de teatru și de teatru senzorial și le adaptăm contextului dificil în care cei mici au trăit. Vrem să le arătăm că au potențial și îi încurajăm să se transforme din copii fragili în adulți încrezători. 

Proiect derulat de Asociația Teatrul Experimental Senzorial și finanțat prin programul „În stare de bine”, susținut de Kaufland România și implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.

Photo by John Baker on Unsplash

#instaredebine #implicareafacediferenta #kaufland #fdsc