În situațiile ideale, fiecare dintre noi își găsește, mai devreme, sau mai târziu, vocația, chemarea sau acel sentiment de conectare cu ceea ce face. Pentru fiecare persoană găsirea meaningului sau a sensului vieții poate să aibă un parcurs diferit.
Nu suntem cu toții norocoși, dar atunci când îl găsim, știm că am făcut-o datorită împlinirii și liniștii pe care o simțim. Psihologi teoreticieni și practicieni deopotrivă au lucrat și au discutat despre meaning, cum ajungem la el, dar mai ales cum îl putem păstra.
Este sensul vieții egal cu fericirea? Care este cea mai scurtă cale către acesta? De ce nu îl găsesc toți oamenii? Toate acestea sunt întrebări cât se poate de legitime, de aceea le vom răspunde în acest articol.
Ce este meaningul
„Meaningul” sau sensul vieții, deși unul dintre întrebările primordiale ale omului, poate fi dezbătut printr-o abordare mai științifică. El reprezintă lucruri diverse pentru fiecare dintre noi. Însă ca să îi dăm o definiție, trebuie să îl analizăm prin intermediul unor lentile diferite.
Potrivit psihologiei, acesta este dat de factorii empirici care duc la satisfacția vieții, implicarea în activități, contribuția personală la succese fie individuale, fie colective, etc. Oamenii tind să aibă un simț mai mare al împlinirii când stăpânesc sau execută sarcini provocatoare, când capătă experiență și când abordează task-uri complexe sau lucrează în echipă.
În neuroștiință sensul vieții este legat de activitățile neuronale și cum percepe creierul recompensa, plăcerea, motivația. Dacă cineva crede că sensul vieții este de a maximiza plăcerea și de a ușura viața, atunci creierul permite predicții normative despre cum să acționeze ca să reușească. Dacă, dimpotrivă, o persoană este ambițioasă și vrea să aibă cât mai multe reușite profesionale, creierul va emite semnale prin neurotransmițătorii săi pentru a realiza acțiunile care duc în această direcție. Prin urmare, greutățile asociate ajungerii la rezultate nu i se vor părea dificile, ci vor fi percepute doar ca niște borne sau repere.
Cum să găsești și să păstrezi meaningul în viață
După cum spuneam, niciun drum nu este identic și două persoane cu interese și personalități similare își vor construi, cel mai probabil, căi diferite atât pe plan profesional cât și pe plan personal. Dar există câteva modalități prin care să putem descoperim drumul potrivit pentru fiecare dintre noi.
În cartea sa „Man’s Search for Meaning”, psihiatrul și psihologul Viktor Frankl a descris calvarul la care a fost supus în lagărele de concentrare în care a trăit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, inclusiv în Auschwitz. Potrivit acestuia, cei care au reușit să reziste nenumăratelor torturi și umilințe nu erau cei mai puternici din punct de vedere fizic, ci cei care păstrau un sentiment de control asupra mediului lor. Practic, Frankl a ajuns la concluzia că viața poate avea sens chiar și în cele mai dureroase și distopice circumstanțe.
Deși fiecare dintre noi are dificultățile și provocările sale, viețile noastre nu se compară nici pe departe cu experiența dintr-un lagăr de concentrare. De, aceea, adaptat la realitatea pe care o trăim putem să facem următoarele lucruri pentru construirea unei vieți împlinite și îmbucurătoare:
Ia pauză și trăiește în prezent
Găsirea sensului nu trebuie să implice gesturi mărețe. Nimeni nu are nevoie de un an sabatic sau de luni întregi de meditație. O cercetare a Universității Missouri arată că răspunsul la această frământare se află deja în noi – trebuie doar să îți acorzi atenție ție.
Ia-ți timp ca să reflectezi asupra a ceea ce înseamnă să fii om, conform experienței de până acum. Pune-ți întrebări despre care sunt cele mai importante lucruri pentru tine, care sunt momentele definitorii ori semnificative din viața ta, ce ai învățat din ele, dar și ce valori te definesc.
De asemenea, întreabă-te ce anume vei face diferit de acum încolo și de unde vine stresul, dacă acesta există. El este cel care blochează oamenii să se bucure de lucrurile cu adevărat importante.
De asemenea, poți practica mindfulness-ul, una dintre cele mai studiate modalități de trăire a momentului și de a găsi pace cu sine însuși. Psihologii descriu mindfulness-ul drept obiceiul de a trăi în prezent și presupune cheltuirea unei energii emoțional cât mai mici pentru evenimentele sau acțiunile din trecut sau din viitor și axarea pe moment, pe clipă. Practic, mindfulness-ul ajută persoanele să iasă din cercul vicios al îngrijorării și să se concentreze pe lucrurile pozitive, reducând astfel stresul și crescând încrederea de sine.
Deși o metodă modernă de atingere a fericirii și împlinirii, mindfulness-ul se bazează pe concepte budiste antice precum sati.
Găsește-ți timp pentru micile plăceri
Îți place să călătorești, poate să citești sau să construiești cu piesele de lego, toate acestea sunt micile pasiuni care te vor ajuta să îți refaci energia după zilele solicitante sau activitățile care te vor reconecta cu exteriorul atunci când parcă nu ai putere să duci nimic la sfârșit.
Urmează-ți talentele
Poate că lucrurile care te fac să te simți centrat sunt deja acolo, dar nu le vezi deoarece ești prea ocupat sau prea stresat. Aici poate fi util să te întorci în copilărie. Ce ți-ai imaginat în acea perioadă că ai vrea să faci când devii adult? Pornește într-o descoperire care să readucă la suprafața copilul din tine. Diferența dintre atunci și acum este că poți să îți transformi visurile în realitate mult mai ușor.
Nu înceta să înveți
Dacă tot nu poți vedea cum să îți găsești un sens în viață, poate că nu ai explorat suficient. Învățarea a ceva nou te va ține conectat și îți poate deschide ochii spre abilități sau talente pe care nu știai că le ai. De fapt, așa-numita învățare pe tot parcursul vieții s-a dovedit a avea multe beneficii: pentru sănătate, avansarea în carieră, avantaje sociale și o mai bună integrare în comunitate, toate acestea îmbunătățind satisfacția generală a vieții.
Indiferent de vârsta pe care o ai, să ieși din zona de confort poate fi unul dintre cele mai dificile lucruri pe care să le faci. Pentru că fiecare își definește această zonă în mod particular, ea este alcătuită din toate situațiile, bune și rele, cu care ești deja obișnuit și care formează o rutină. Această rutină, oricât de confortabilă ar fi, te face să eviți să te întrebi ce ai putea să faci să îți îmbunătățești viața, să gândești și să evaluezi critic, dar și să iei decizii.
Totuși, prețul de a rămâne este mult prea mare – înseamnă practic renunțarea la viață și la creștere. Definește-ți actualele temeri și apoi fă o strategie cu toți pașii pe care îi ai de făcut prin care poți să ieși din zona de confort și să accezi către cea de explorare. Scopul este să spargi bariera, nu să îți înfrunți toate temerile deodată. Practic, fă pași către ceea ce vrei să devii și totul va decurge natural.
Nu căuta un meaning al vieții în sine
Deși prezența sensului în viața cuiva este asociată cu o fericire mai mare, căutarea sensului poate fi asociată cu o fericire mai mică. Michael Steger, Shigehiro Oishi și Todd Kashdan au realizat un sondaj online cu aproximativ 8.000 de oameni din întreaga lume. Pentru a evalua meaningul, au folosit un test psihologic cunoscut sub numele de chestionarul meaningului în viață, care oferă două scoruri distincte. Primul scor indică gradul în care oamenii îl caută în mod activ, în timp ce al doilea scor indică măsura în care l-au găsit deja. Rezultatele sunt revelatoare: scoruri mai mari de căutare au fost asociate cu o satisfacție și o fericire mai mici în viață.
Concluzia este următoarea: nu alerga după un scop, încearcă să îți găsești acele plăceri care îți aduc fericire, fie ea cât de mică. Gândește-te care sunt valorile, care sunt năzuințele și încearcă să construiești pornind de la acea bază.
Integrează arta în viața ta
Să fii sau nu artist? Când te gândești la artă probabil că nu iei în considerare să o creezi, ci doar să te bucuri de ea. Poate nu vei ajunge un virtuoz al unui instrument muzical sau nu vei absolvi cursurile unei facultăți de teatru și film, dar poți intra cu pași mici în lumea magică a creativității. De aici mii de căi se pot deschide către găsirea meaningului.
Tot ce trebuie să faci este să îți acorzi timp să explorezi, să te înscrii la diverse cursuri, să descoperi ce îți place și la ce ai putea să fii bun și să păstrezi atitudine pozitivă chiar și atunci când când nu îți iese totul la perfecție.
La fel cum nimeni nu a putut să alerge un maraton peste noapte, la fel este și în cazul artei – nu poți să devii un pictor sau un dansator din doar două-trei lecții. În plus, scopul este să lași arta să intre în toate aspectele vieții tale.
Școala pune, în general, accentul pe materiile tehnice, cele rigide unde răspunsurile sunt mereu verificabile iar rezultatele sunt cuantificate ușor. Mai puțină atenție li se acordă orelor de dans, teatru, artelor plastice, muzicii și culturii, în general. De aceea copiii tind să aleagă profesii tehnice în detrimentul celor creative. Mult mai târziu în viață, când își dau seama că nu sunt fericiți cu meseriile sau profesiile lor, încep să exploreze cărări nebătute până atunci.
O faimoasă prelegere de pe TED.com a lui Sir Ken Robinson abordează tema creativității și inhibarea ei de către școli. Conform acestuia, sistemele educaționale se axează pe programe care stimulează doar o parte a creierului – cea stângă care este responsabilă cu sarcinile pragmatice, cele repetitive. Pe de altă parte, emisfera dreaptă, cea responsabilă cu imaginația, este neglijată.
Dacă în copilărie majoritatea copiilor nu au o putere prea mare de a schimba cursurile pe care le urmează, adolescenții, dar mai ales adulții au mult mai multe opțiuni și pot alege să se bucure de beneficiile artei în viețile lor.
Teatrul senzorial și legătura sau cu meaningul
Teatrul este aliatul oricărei persoane care vrea să se dezvolte, nu doar care vrea să își construiască o carieră în domeniu. Abilități oratorice, încrederea de sine, adaptabilitatea, disciplina, dezvoltarea memoriei, concentrarea, toate sunt abilități deprinse sau dezvoltate prin intermediul cursurilor clasice de teatru.
Mulți dintre cei care vor să își găsească o voce, o cale sau o vocație ajung să aibă tangență cu această lume misterioasă. Teatrul clasic are avantajele sale de necontestat, însă teatrul senzorial labirint (TSL) este cel care duce experiențele oamenilor la un nivel superior. Acesta abordează atât conștientul, cât și inconștientul și le arată celor care îl practică ce trăsături au, care le sunt punctele forte și cum pot să își folosească emoțiile în avantajul lor.
Cu rădăcini la începutul anilor 1990, TSL are o metodologie complet diferită de cea a unui spectacol clasic de teatru. În această incursiune imersivă spectatorul nu este doar observator pasiv, ci participant al actului teatral.
Labirintul are dublu sens în această formă de teatru. Nu doar că spectacolul propriu-zis se joacă într-un labirint dar, o dată cu parcurgerea fizică a traseului, spectatorul trece prin diverse stări emoționale, călătorind astfel printr-un labirint spre sine însuşi.
Cei ce participă la spectacolele de TSL devin mai conștienți de propria persoană, de ceea ce le place, se surprind reacționând la stimuli puternici și la finalul fiecărei experiențe pot începe să își trăiască viața mai conștient și să fie conectați la ceea ce contează cu adevărat pentru ei.
Concluzie
Paradoxal, „secretul” găsirii meaningului în viață nu constă în căutarea unuia. Cele mai satisfăcătoare forme de meaning pot să înflorească nu atunci când le urmărești direct, ci atunci când cauți în schimb frumusețea, iubirea sau dreptatea. Secretul unei vieți semnificative poate fi să îți reaminești în fiecare zi să faci ceea ce trebuie, să iubești pe deplin, să urmărești experiențe fascinante și să îndeplinești sarcini importante și nu pentru că încerci să găsești sensul vieții, ci pentru că aceste căutări sunt bine în sine.
Sunt multe alte teme conexe care te vor ajuta să înțelegi cum să îți găsești echilibrul în viață. Sub umbrela blogului nostru, am lansat o serie de materiale informative despre sănătatea mintală, stima de sine sau terapia prin artă. Citește despre toate aceste subiecte, dar și despre proiectul pe care îl derulăm în prezent, „Changing Perspective”. În cadrul acestuia căutăm să le oferim celor 30 de copii experiențe care să spargă bariere uneori greu de trecut în lipsa unui ajutor specializat. Ne folosim de metode de art-terapie, de teatru și de teatru senzorial și le adaptăm contextului dificil în care cei mici au trăit. Vrem să le arătăm că au potențial și îi încurajăm să se transforme din copii fragili în adulți încrezători.
Proiect derulat de Asociația Teatrul Experimental Senzorial și finanțat prin programul „În stare de bine”, susținut de Kaufland România și implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.
#instaredebine #implicareafacediferenta #kaufland #fdsc
